Ce se intampla cu inima cand stai prea mult pe scaun?

Oare ce pateste inima ta daca stai multe ore la birou?

Foarte multi romani lucreaza peste 8 ore la birou. Stau pe scaun, apoi stau in masina si acasa, canapeaua devine un loc de cinste. Poate parea un program normal, fara nimic iesit din comun insa exista o problema: musculatura ramane inactiva, circulatia este lenta iar organismul consuma putina energie.

De retinut si important:

Statul prelungit pe scaun este asociat cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, hipertensiune, diabet de tip 2 si obezitate.

Efectele nu apar de pe o zi pe alta ci riscul creste in timp. Cu cat cresc perioadele de sedentarism, cu atat cresc sansele de aparitie a problemelor. Ai nevoie de miscare intre orele de munca pentru a limita stresul asupra organismului.

Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda miscare, chiar si la locul de munca. Tot ei spun ca orice miscare este mai buna decat statul prelungit pe scaun.

Statul pe scaun afecteaza buna functionare a inimii

Efectele sedentarismului asupra inimii sunt indiferente. Inima pompeaza sange chiar si atunci cand stam pe loc. Daca corpul ramane pe loc mult timp exista anumite efecte pe care merita sa le stii:

1. Muschii sunt mai putin activati;

2. Consumul de energie scade;

3. Circulatia sangelui poate fi mai lenta in membrele inferioare;

4. Reglarea glicemiei si a grasimilor din sange este mai putin eficienta;

5. Conditii optime pentru crestere in greutate (in special acumularea grasimii abdominale)

Contractiile musculaturii gambelor ajuta sangele sa se intoarca spre inima. Daca stam mult timp nemiscati, atunci mecanismul este afectat.

Care sunt efectele observate de persoanele care lucreaza la birou?

1. Senzatia de picioare grele;

2. Usoara umflare in zona gleznelor;

3. Disconfort sau amorteala la picioare;

4. Simt nevoia de a schimba des pozitia corpului pe scaun.

Asemenea manifestari nu conduc la o problema cardiaca, doar in cazul in care persista si apar doar la un picior si sunt acompaniate de durere, roseata sau dificultati de respiratie. Atunci, ar fi utila o evaluare medicala de specialitate.

Atunci cand faci miscare, muschii utilizeaza glucoza si energie. Sedentarismul limiteaza acest mecanism. Corpul gestioneaza mai greu glucoza si grasimile din alimentatia zilnica.

Sedentarismul afecteaza corpul si contribuie la:

1. Crestere in greutate;

2. Rezistenta la insulina;

3. Valori crescute ale glicemiei;

4. Modificari ale colesterolului si trigliceridelor;

5. Risc mai mare de diabet de tip 2.

Un stil de viata sedentar contribuie si la aparitia unor factori ce influenteaza tensiunea arteriala. De asemenea, statul pe scaun prelungit afecteaza si sanatatea vaselor de sange. Daca stai mult, functionarea vasculara este mai putin eficient si drept urmare, creste riscul cardiovascular.

Fumatul, hipertensiunea, diabetul, colesterolul crescut, obezitatea, istoricul de boli cardiovasculare, somn insuficient, stresul cronic reprezinta factori de urmarit daca exista perioade lungi de sedentarism. Evaluarea riscului se face holisitic, nu doar de la un singur factor.

Ajungi acasa si faci sport. Ajuta?

Activitatea fizica este importanta oricand si lucreaza considerabil impotriva efectelor sedentarismului. Totusi, o ora de sport nu este suficienta pentru a compensa restul zilei.

Este indicat sa-ti setezi obiective clare si realizabile. Atingi un nivel zilnic sau saptamanal care sa corespunda cu nevoile tale fizice. Ar fi util sa intrerupi statul la birou cu mici miscari. Stretching. Gimnastica. Ajuta corpul si muschii sa e miste.

Pentru adulti, Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda intre 150 si 300 de minute de activitate, in functie de particularitatile fiecarui individ. Persoanele cu un istoric de boli cardiovasculare sau perioade lungi de inactivitate ar trebui sa discute cu medicul inainte de a incepe un program de sport.

Cum ai putea intrerupe timpul petrecut pe scaun?

Nu trebuie sa transformi fiecare pauza intr-un antrenament. Miscarile mici dar constante pot fi usor de integrat in activitatile zilnice. Ti-am pregatit cateva recomandari pe care sa le urmezi fara stres.

La BIROU:

1. Ridica-te periodic si mergi cateva minute.

2. Vorbeste la telefon in picioare, daca poti.

3. Foloseste scarile si ignora liftul.

4. Lucreaza si din picioare, daca este posibil.

5. Fa miscari ale picioarelor sub masa.

ACASA:

1. Te poti ridica din cand in cand de pe canapea. Misca-te dintr-o camera in alta.

2. Vorbeste la telefon din picioare si misca-te prin casa.

3. Foloseste scarile pentru a ajunge la apartament.

4. Fa o plimbare prin jurul blocului.

5. Jogging.

Cand este bun un consult cardiologic?

Oricand este recomandat un consult cardiologic, mai ales daca corpul iti transmite semnale ca ceva este in neregula. Totusi, daca lucrezi la birou nu inseamna neaparat ca trebuie sa mergi la doctor, ci sa fii atent la ce se intampla cu corpul tau.

Un consult este recomandat daca sedentarismul este completat de simptome precum:

1. Tensiune arteriala crescuta;

2. Palpitatii repetate;

3. Durere sau presiune in zona pieptului;

4. Oboseala neobisnuita la efort fizic;

5. Respiratie dificila;

6. Ameteli sau episoade de lesin.

Medicul va analiza cu atentie istoricul personal, simptomele, stilul de viata si va recomanda un curs de analize si tratament personalizat.

Consult cardiologic in Iasi: Dr. Georgiana Pricop

Daca petreci multe ore la birou in Iasi si ai factori de risc cardiovascular, atunci o evaluare medicala poate fi utila. Daca ai un medic cardiolog bun, atunci devine mult mai usor sa gestionezi momentele dificile.

Dr. Georgiana Pricop, medic specialist cardiologie in Iasi, ofera consultatii si evaluarii adaptate istoricului, simptomelor si profilului individual de risc. Consultatia este completata de comunicare clara cu pacientii si de recomandari specifice fiecarui caz in parte.

Consultatia poate fi decontata pe baza biletului de trimitere.

Pentru programari, consultati pagina de contact a dr. Georgiana Pricop!

Programeaza un consult cardiologic in Iasi chiar acum!

Acest articol are caracter informativ si nu inlocuieste consultatia, diagnosticul sau recomandarile medicale de specialitate.

Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.